Îmi scutur gândurile în paharul cu vinul roşu ”de seara”. Mi le scutur astăzi de tot, le dau voie să cuprindă toată tăria, toată savoarea şi tot „chinul” lăsat în urmă după degustare. Îmi sunt durere dar şi iubire, îmi sunt chin dar şi dragoste. Mă las domolita şi las lacrimile să îmi curgă peste el, peste vinul care mă preocupa, peste licoarea ce acum îmi „fură” din griji, din dureri şi procopsinţe.

– Află că sunt bine dragule! Vinul mă mângâie, îmi cânta, îmi spune poezii şi, ca să vezi, în seara asta îmi şi scrie. Frumos, îmi declara doar bine, mă desparte de mine cea morocănoasa şi mă îmbracă în straiele cele noi, dragule. În haine de sărbătoare mă pregăteşte să fiu frumoasă ca să te pot întâmpina doar aşa cum îţi place.

Mă aflu în bucătăria noastră, amestecată cu toate poveştile cele vechi, cu toate iubirile noastre trecute, cu planurile dar şi cu eşecurile. Toate sunt acolo şi mă privesc acum doar pe mine. Înecându-le în vinul cel roşu, în gustul sec care, la fiecare gură mă pătrunde, mă dezbracă şi îmi aduce aminte cine sunt. O firmitură, o idee rostită la nesfârşit spre înţelepciune, o bucată de iubire mult prea dăruita, o durere, un chin, o pacoste, o avalanşă de sentimente uneori mult prea exagerate. Te aștept să facem dragoste, sex şi să punem în practica tot ce am învățat împreună. Sunt aproape goală, iar vinul roşu îmi pândește fiecare mișcare, îmi citește din dorințe și din visele mele împreună cu tine. Îţi aștept mâinile şi gura, te aştept să mă pătrunzi aşa cum nu te-am mai aşteptat de multă vreme. Mi-am pus lenjeria neagra, îmi doresc să îţi fiu amantă şi iubita şi să mă iubeşti aşa cum ai face-o cu cea mai frumoasă femeie din lume. Îţi aştept ochii şi zâmbetul siret să mă păcălească, să mă domine, şi să îţi fiu în seara aceasta tot ce nu ţi-am fost până acum. Aştept…şi ştiu că nu va fi în zadar, aştept şi ştiu că, îţi este dor de mine, de gura mea, de ochii mei, de respiraţia caldă răsuflata pe urechile tale.

Închid ochii şi ca o poveste nescrisă, aud voci. Probabil din cauza vinului, ori mintea mea iarăşi îşi capăta din vicleşuguri, încercând să mă ademenească. Aş încerca să le astâmpăr şi să mă despart de încercările ei de a mă lega cu apatie de gândurile pe care, eu, acum, încerc să le înec. De tot! Să le îmbăt în „vinul de seara” doar pe ele, eu rămânând atât de vie, încât, dacă m-ai vedea dragule acum, ai şti. Am rămas doar eu, pentru tine, goală de păcate…


Cartea de dragoste Necunoscutul – partea I si partea a II-a o puteți găsi aici: Cu Transport Gratuit