Să te îndrăgosteşti este uşor. Să faci sex este simplu. Dar să te loveşti de cineva care să te facă să străluceşti este al naibii de greu.

Asta este, ce să facem?! Am ajuns să trăim în această lume, unde relaţiile nu mai sunt relaţii iar sentimentele s-au dus dracului, de tot. S-a dus naibii romantismul şi, odată cu el şi versurile profunde, s-a dus pe apa sâmbetei adevăratele sentimente, singurele sentimente profunde. A rămas doar să ne bucurăm de sex, pentru că aşa este, fără el aproape că nu mai avem nimic. Cu atât am rămas! Cu ce este mai uşor şi mai simplu. Să ne îndrăgostim la prima vedere, să trecem cu brio peste stângăciile primului sărut, iar apoi să ne înecăm poftele, acolo, în patul lui sau al ei. Depinde care nu scârţie sau care nu locuieşte încă cu părinţii. Am ajuns aşa pentru ca totul a devenit atât de uşor, simplu şi aproape.  Alegem ca totul să fie mai uşor şi, cu greu să reuşim să mai strălucim după ce cineva ne zâmbeşte. Nu ne mai interesează, nu mai ştim unde ne ducem şi de ce am plecat. Dorim doar să ne simţim bine, pentru că acum, totul este atât de uşor.

S-a dus totul! Lupta, suferinţa aceea naivă, copilăria şi emoţiile. S-au dus nopţile pierdute cu poveşti, s-au dus amintirile frumoase şi am rămas doar cu satisfacţia. Suferinţa, mai bine, ducă-se dracului! Este mai uşor să ne mulţumim cu puţin şi bun, fără prea mult efort şi fără stângacii, fără fluturii care ne rod stomacul şi fără romantisme inutile. Dacă o fi să fie, să fie! Dacă nu, asta este! Următorul…
Da! Să te îndrăgosteşti, o poţi face de trei ori pe zi. Să faci sex este inevitabil. Dar să fii fericit alături de o persoană care îşi doreşte asta, de o persoană decisă să sufere şi să lupte este al naibii de greu. O persoana care sa te facă să strălucesti atunci cand ești urat, cand ești trist și când esti obosit. Un om fără de care te ofilesti, fără de care iți pierzi speranța și crezi că nu mai poți trăi. Da, exact asa! Să apară in viața ta, acea persoana, fără de care tu nu ai mai fi tu.