Mi-ar fi fost mai uşor să înţeleg dimineaţa.
Această mixtură de frumos
Şi sublim
Acest amalgam de refugiu
Melancolie şi amintiri.

Mi-ar fi fost prea uşor să înţeleg dimineaţa.
Dacă zorii cei veşnici.
Nu m-ar fi primit,
În poalele zilei
Cu sărutări parfumate,
De cafea, portocală, tutun
Şi prospeţimea mâinilor încă
Fierbinţi…

Ar fi fost prea uşor să înţeleg
Dimineaţa….
Dacă singura şansă s-o simt
Ar fi fost banalul întins, pisicos aiurit
Şi-o cafea parfumată, amara criant.
Prea uniform simtit.

Ar fi fost declarată monoton, necinstit.
Mărunţiş.

Ar fi fost prea frumos să-mi ştiu dimineaţa
Atât de fragedă şi rafinată
Cum te-am simţit atunci…
Mai ştii…?
La prima-mbrătişare….admirată.
Neasemănată.