M-am decis să o fac dragule. Îmi pare rău dar astăzi vreau să te părăsesc. Nu am cugetat mult şi nici mult timp nu mi-a luat să mă adun si, apoi să trântesc asemenea gând. A fost aşa…spontan, cum ştii că sunt de fiecare dată… îmi fac bagajele şi plec. Îmi pun tocurile înalte şi rochiile tale preferate în geantă, îmi fac unghiile roşii, pentru că ştiu că îţi plac, părul mi-l las pe spate, drept, şi plec dragule! Îmi doresc să evadez, să mă fardez simplu, să beau paharul cu vin pe fugă şi să părăsesc, măcar pentru o perioadă, apartamentul nostru. Mă simt închisă, sătulă şi parcă legată de mâini şi picioare. Nu din cauza ta! Din cauza mea, pentru că sunt o nebună, o femeie cu prea multe idei. Iar tu mă suporţi, ştiu! Şi îţi place să fiu aşa, spontană, nebună, fără toţi piticii pe creier.

Să mă aştepţi iubitule! Te rog, promit că mă voi întoarce repede, te las doar să ţi se facă dor de mine, de noi iar mie să mi se facă dor, din nou, de casă, de bucătărie, de tine şi de noi. Nu îmi place monotonia, ştii prea bine…vreau să trăiesc, pentru că iubesc prea mult viaţa. Vreau să simt evadarea, să simt cum îmi curge sângele prin vene, cum îmi bate inima puternic, cum înnebunesc fără parfumul tău. Evadez dragule, îţi las biletul acesta aici şi te rog să nu te sperii, să nu mă cauţi nici să nu te duci la alta. Uită-te la filme, joacă-te, citeşte o carte, găteşte, conversează şi cu altele, schimbă-ţi gândurile şi trăirile, dar nu uita de mine. Pentru că eu încă sunt acolo, îmi simţi parfumul, l-am lăsat pe pernă şi pe cămaşa cea verde ca ochii tăi.

Îmi place să greşesc, pentru că tu mă poţi ierta. Îmi place să plec, pentru că tu ştii să mă aştepţi. Îmi place să fac pe nebuna, pentru că tu ştii să mă îmblânzeşti. Sunt curajoasă şi neînfricată, pentru că în tine am toată baza, ştiu că poţi fi bun, dar poţi fi şi nebun, ştiu că indiferent de greşeli, cât de mari vor fi ele, tu mă înveţi şi mă dezveţi, ai grijă de mine şi mă educi. Este greu cu mine, este greu cu noi femeile în general, facem pe curajoasele, deşi niciodată nu ştim în ce ne băgăm. Ne bazăm pe intuiţie şi nu ştiu cum, dar de fiecare dată ne iese. Ce să facem… aşa suntem noi, iar mulţumită vouă, noi reuşim să fim şi îmblânzite. Cu bune cu rele, cu nebunii şi suferinţe ne acceptaţi.

Te părăsesc dragule. Dacă nu mă întorc până luni, te rog să mă cauţi!

Pa! Te pup.