Bestia? Da, bestia, dragilor! Cucoană, femeia, scorpia, vrăjitoarea, cum vreţi voi să o denumiţi. Iar bărbatul care ştie să creeze pe spatele ei, prin mângâieri şi săruturi, starea şi infernul, câştiga! Ce? O doamnă fericită. Pentru că femeia oricâte pălării ar purta, oricâte rochii elegante şi-ar pune, la un moment dat tot va exploda, iar dacă ea nu o va face sub aripa protectoare a bărbatului, eşuează! Iar bestia eliberată nu este una oarecare, nu, este una periculoasă, zăpăcită şi imbecila. Fără scrupule şi nesimţita, atunci când nu este păzită. Toate femeile au o parte bună, imposibil să fie doar rea. Toate suntem bune şi nebune, cu furtuni atârnate de gât şi cu prea mulţi gărgăuni pe creieri. Toate iubim necondiţionat şi fără limite, toate uram şi zâmbim în acelaşi timp.

O femeie este în stare să-şi ascundă iubirea zece ani, dar ura nici măcar o zi. Ce paradox, aşa-i? Atât de bune şi atât de directe, atât de milostive uneori şi atât de indiferente de fiecare dată. Bărbatul ca să ajungă la o adevărată femeie trebuie să-şi înmulţească paşii vieţii ori doi, iar o femeie ca să ajungă la un bărbat este de ajuns să se ridice pe vârfuri. Câtă nonşalanta zace într-o femeie şi cât de mult mister împrăştie o femeie adevărată în jur.

O femeie asculta bucuroasa pe un bărbat şi de fiecare dată reuşeşte să îi zâmbească, dar condiţia zâmbetului frumos distruge toate afirmaţiile, pentru că întotdeauna îşi doreşte să fie doar că ea. Mici demoni care zac în femei, zăbovesc acolo, mişuna şi formează cărări în corpul fin şi firav.
Inima unei femei este foarte puternică, iar ce ascunde ea, doar un bărbat adevărat, jumătatea perfecta va şti să trezească şi să îmblânzească bestia în acelaşi timp.