Articole Similare

Iubirea poate să doară uneori, dar ea este tot ce ştiu.

Mi-aş construi, probabil, palate din lacrimile pierdute pentru dragoste, pentru suferinţa ce o aduce acest sentiment. Mi-aş împleti coroniţa vie, iar florile ei nu s-ar ofili, niciodată. Aş scrie cele mai profunde jurnale, iar ele nu vor fi niciodată astupate de ani.
De fiecare dată am rămas împietrită în faţa acestor sentimente, care, până la urmă, mă definesc în faţa oricărui obstacol, în faţa tuturor dorinţelor. Iubirea poate învinge tot, dar nu poate da curs vieţii, iubirea poate schimba vieţi, poate să facă oamenii mai buni, poate roti pământul, dar nu îl poate ajuta să se oprească. Uneori, bănuim că acest sentiment ar putea schimba, fiind surprinşi oarecum de „vraja” sa. Paradoxal, iubirea te face fericit, deşi aduce suferinţa, iubirea te face fericit, deşi nu poate vindeca boli, iubirea… te face fericit, deşi nu poate aduce înapoi vieţi. Iubirea poate ierta, dar, de multe ori, nu poate repara trecutul.
Atât de multe lucruri poate să facă acest sentiment, chiar şi sub însumarea tuturor răutăţilor ce le aduce.
Poată să doară, să plângă, să răcnească, să urle şi să zbiere. Ucide încet şi aproape că te lasă fără respiraţie. În faţa dragostei suntem orbi, surzi, muţi şi chiar proşti. Şi pentru ca paradoxul intervine mereu în viaţa noastră, cu toţii ştim că, atunci când suntem îndrăgostiţi, facem cele mai multe prostii, iar iubind, încercam să reparăm, să facem schimbări şi să reparăm ce nu a putut repara trecutul.
Iubirea poate să doară, uneori. Poate să schimbe vieţi, dar nu poate învia!
Iubirea este tot ce ştiu, pentru mine, deşi durerea ei m-a schimbat.

Alexandra Gheorghe
ADMINISTRATOR
PROFIL