Mă seduce, mă are, îmi ştie mirosul şi tabieturile. Este unul din bărbaţii pe care m-aş putea baza toată viaţa, iar uneori simt ca lui i-aş putea încredinţa toate întâmplările mele şi cele frumoase, şi cele urâte. Mă târăşte prin noroi şi mă scutur uneori de toate dorinţele. Mă tachinează, se joacă cu sentimentele mele, mă pierde prin labirinturi moderne şi, îmi scalda sentimentele în cele mai tulbure lacuri. Simt că mă iubeşte, simt asta! Deşi, adeseori mă înşală şi aproape uită că eu îi sunt alături mereu. Uită că îi sunt femeie, copilă, mireasă, nebună, iubită, mister. Mă abandonează, mă lasă să aştept, el fiind conştient că oricât va greşi eu îl voi primi mereu înapoi. Pentru că altă alegere nu am, sunt dependentă de el şi de mârşăviile lui, sunt dependentă de misterul şi de felul în care el se joacă cu mine. Este un amant bun şi, ştie că, atunci când urlu, gem, plâng şi suspin, am nevoie de mângâiere. Iar el, vine! Şi de fiecare dată îmi promite că le va rezolva pe toate, să nu îmi fac griji şi să le las în seama lui. Mereu mă bazez pe el. Cred şi mă dedic toată lui, asemeni unei copile îndrăgostită prima oară. Aşa sunt femeile, vor bărbaţi pe care ar putea să îi iubească de mai multe ori. Bărbaţi care pleacă şi vin, bărbați după care să plângă.

Acum, mă simt înşelată! A mia` oară, nici nu mai ştiu. Simt că pierd ceva, simt că mă pierd de mine de lucruri dragi mie. Simt că nu îmi ajunge viaţa să fiu înşelată, că nu îmi mai ajung orele să privesc, că nu îmi mai ajung secundele să număr stelele. Simt că trece pe lângă mine totul, deşi eu mă chinui să construiesc întregul.

Deşi am crescut, mi-aş dori să fiu iarăşi copilă, iar unul dintre amanţii mei să mă înşele fără sfârşit. Să mă piardă printre toate greşelile nefăcute, printre toate lacrimile vărsate şi printre toţi anii fericiţi. Să îmi dea voie să mă pierd iarăşi printre amăgiri, să profit, să gust din el fiecare părticică. Deși mă înşală, el știe să mă liniștească, promițându-mi că orice s-ar întâmpla până la urmă totul se rezolvă. Deși mă face să sufăr și profită de bunătatea şi, naivitatea mea, el mă potoleşte, prezicându-mi un viitor mai bun.

Mă simt înşelată, pentru că bănuiesc câteva lucruri stranii. Simt așa că a uitat de mine şi nu-mi dă voie să visez. Trece haotic pe lângă mine, de parcă nu ne-am fi cunoscut niciodată. Sau, dacă trece, o face foarte scurt, promiţându-mi ca de fiecare dată că se va întoarce. Un bezmetic, uneori înfricoşător, bulversant, haotic. Hoţ de sentimente şi de amintiri.

Uneori zic: Mi-aş fi dorit să nu-l fi cunoscutut niciodată! dar nu avem ce face, aşa este viaţa. Nu ne putem lupta contra ei şi a lui.

Iar cum viaţa nu poate exista fără amanţi. Amantul perfect vieţii mele este timpul.

Cred în el…chiar daca de multe ori mă amăgește.

Romanele erotice scrise de mine le poți găsi aici: https://stylishedbooks.ro/pachet-amantele-trecutului