Pune cap la cap toate lucrurile, gândeşte înainte să mă judeci, analizează-mi nevoile şi dorinţele, iar apoi, dacă îmi consideri faptele, greşeli fatale, mă poţi condamna. Scopul scuză mijloacele, iar dacă scopul meu este unul bun, unul care mă înalță şi mă face fericită, îţi poţi vedea de drum. Poţi să îţi iei “jucăriile” şi să mă părăseşti. Dacă nu îmi înţelegi motivele şi nu îţi pasa nici măcar o secundă de tot ce îmi doresc eu, atunci cu siguranţă nu mai putem fi apropiaţi.

Nu mă mai judeca! Uită-mă şi dă-mi voie să trăiesc în lipsa ta, dacă ceea ce fac eu te nemulţumeşte, dacă fericirea mea te roade pe dinăuntru, dacă întreaga mea fiinţa îţi crează nemulţumiri. Lupta şi tu pentru visul tău, încearcă să alegi diferit faţă de alţii, fii judecat şi apoi analizează tot ce ai făcut şi tot ce nu ai făcut cu alţii. Alegerile pe care le fac eu sunt ale mele, iar dacă timpul şi viaţa, Cel de Sus, sau alte persoane considera că sunt bune sau rele, atunci cu siguranţă mai devreme sau mai târziu voi plăti. Tu, dacă îţi doreşti să mă susţii şi să-mi fii alături, dacă ceea fac nu îţi crează o stare de disconfort amestecată cu invidie, atunci îţi mulţumesc că îmi eşti aproape.

Motivele mele sunt unice, argumente sincere care mă împlinesc în primul rând pe mine şi apoi pe cei din jurul meu. Dacă eu sunt mulţumită de ceea ce fac, dacă am ales să fac acest lucru înseamnă că lupta mea este una dreapta pe care o voi câştiga indiferent dacă pe unii, alţii nu îi interesează. Indiferent dacă în capul lor eu greşesc şi sunt judecată.
Nu mă judeca dacă nu mă poţi înţelege, nu mă judeca dacă nu mi-ai analizat cu adevărat motivele, nu îţi irosi cuvintele “valoroase” dacă nici măcar nu poţi evada mai presus de tine. Ai înţeles?