Am primit saptamana trecuta o oferta….daca pot sa o numesc asa…Oportunitatea de a scrie pentru o revista online, inca micuta dar sper mare pe viitor.

Am nevoie de inspiratie, am nevoie de scanteie sa pot asterne pe hartie cuvinte dragi voua.Simt ca nu mai am nimic de povestit, ma plictisesc subiectele deja povestite si repovestite la nesfarsit.

Incerc cu interes sa imi dau interesul!

Caut cu ochii si cu auzul subiecte noi, necitite si care sa atraga atentia.Sunt oarecum plictisita, eu ca si cititoare de tabloidele si subiectele care devin patetice si care nu mai starnesc nici un fel de curiozitate.

Suntem pusi la punct in arte culinare, foarte axati pe diete si alte sporturi pe care ar trebui sa le si practicam nu doar sa le citim.Cunoastem tot si daca  vrem si daca nu vrem despre „podoabele” tarii, incepand de la parlamentari pana la cucuvele de doi lei care se dezbraca pentru faima.

Gasesc subiecte interesante si mi-e frica sa mai scriu pentru a nu cadea in penibilul penibil si pentru a nu fi privita ca o „invechita” care nu are ce face decat sa scrie despre ma mir ce carte sau te miri ce film urmarit cu pasiune ori oarecare sentimente prapadite.

Nu mai stiu cine suntem si ce urmarim de fapt.

Stiu doar ca eu nu mai sunt nimic intr-o lume a „tabloidelor” Ce sa urmaresc? Pagini cu dureri de cap, scrieri despre si cu oameni prea culti pentru mine.

O sa trec de penibilul meu atunci cand o sa treceti voi de al vostru!