Cătălina: Alexandra, ador răsăritul, apusul , natura în general, muzică, culoarea verde.
Alexandra: Perfect. Voi face că premiul tău să contureze toate aceste caracteristici.

Cuvântul meu norocos este Libertate. Îmi mărturisesc supravieţuirea prin el şi dacă aş putea cânta, privi, trăi la nesfârşit acest sentiment, probabil aş reuşi să îl descriu cuviincios în cuvinte.
Libertatea mea de a privi apusul, apoi cugetând printre stele, să adorm cu bucuria că mă voi trezi admirând cea mai frumoasă parte a zilei, “răsăritul plăpând sub zâmbetu-i timid”
Iubesc oamenii şi consider acest sentiment unic. Este greu să supravieţuieşti, doar admirându-i, să ocoleşti din tărăgănările lor, transformând toate acestea în nimicuri, în puterea de a-mi crea Libertatea de a trăi.
Mă consider norocoasă, înzestrată cu puteri veşnice ce mă conduc considerabil spre locurile unde mă împlinesc, spre locurile unde pământul îmi dă putere, iarba energie, iar florile parfumul de care nu m-aş putea lipsi.

Sunt eu, aşa cum nimeni nu mă ştie
Mă împlinesc, zâmbind mereu
Mă bucur de natură în surdină
Mă bucur de iubire-n verde şi…
De misterul ei…

Ador acel moment al zilei
Când razele plăpânde îmi spun
În şoapte fine amorţite
Tu…
Eşti zâmbetul meu cel mai bun.

Cu drag pentru Cătălina
Alexandra Gheorghe