Mai dulce decât o cireaşă
Găsesc în ochii tăi de primăvară
Stilaţi cu riduri expresive
Împrumutate, poate, anevoios
Din gândurile noastre învechite
Din serile pierdute cu un rost.

Poate mai dulce decât primăvara
Găsesc la gura ta, zâmbind.
Iar eu, în cugetările tale investind
Cu dor şi cu iubire
Cu zâmbete şi fără amăgire.

Îmi place să-ţi compar surâsul
Cu „poate” şi cu „dar”
Un „poate” îţi voi asculta cuvântul.
Cu „dar” te voi iubi neîncetat.

Poate mai dulce, poate mai sărat
Poate mereu acelaşi gând curat
Aceleaşi sentimente vii… despre o primăvară
În care eu… am tot visat.